Am ajuns in USA pe 13 iulie 2007, deci astazi, 13 iulie 2008 am implinit exact 1 an de stat in SUA. Moment de contabilizat realizari si esecuri, vise indeplinite si vise spulberate. Moment de bucurie si totodata melancolie? Ce-ar fi insemnat aceasta zi daca as fi ramas in tara? Nu stiu. Insa stiu ce-am realizat aici intr-un an.
Cu siguranta marea realizare este cea financiara. Am reusit sa adun mai multi bani decat as fi castigat in tara, mi-am schimbat laptopul, am trimis bani familiei, mi-am luat masina la care nici nu indrazneam sa vizez cand eram in Romania (Jeep Grand Cherokee Laredo 2002) si am avut parte de o saptamana de vacanta ca in filme, in Orlando, Florida.
Pe plan profesional am evoluat extrem de rapid, in 9 luni trecand de la receptioner la front desk manager si apoi assistant general manager, refuzand de 2 ori propunerea de a fi general manager din cauza responsabilitatilor mult prea mari si a diferentei mici dintre salarii. Prefer sa fac bine ceea ce fac decat sa am o functie pe care nu sunt convins ca o pot indeplinii cu succes. In primele 3 luni am fost bucat la un hotel, am fost bucatar la restaurant iar pentru o scurta perioada de timp am livrat pizza, insa am abandonat pentru ca nu prea se merita alergatura.
Pe plan personal, SUA schimba caratere si mentalitati, un stil de viata foarte diferit de cel european, iar cel mai mult resimt lipsa prietenilor si a familiei si viata de noapte din Romania. Am pierdut mult pe plan sentimental, munca de dimineata pana seara, dorinta de a face bani, timpul petrecut in fata calulatorului si monotonia au macinat incet si sigur o relatie pe care eram prea sigur si n-am stiut sa o apreciez – totusi, inca nu e totul pierdut.
Ce-ar fi fost daca stateam in tara? Hmmmm, greu de zis. Probabil imi gaseam si in tara un job decent, muncind pentru a-mi asigura existenta si cele necesare. N-as fi murit de foame dar nici nu puteam avea ceea ce am aici. M-as fi distrat mai mult si as fi avut familia si prietenii aproape, la bine si la rau.
Planuri de viitor: Vreau sa ma bucur de fiecare clipa, sa-mi bag picioarele in ei de bani si sa ma distrez cat ma tin balamalele. Pe plan profesional nu prea am ce sa-mi doresc, insa pe plan personal sper fie sa ma impac cu Cristina (pentru ca inca tinem mult de tot unul la altul), deocamdata nici ea nici eu nu stim ce va fi. Mi-ar place sa calatoresc mai mult, in cateva saptamani se anunta o vacanta in New Orleans, cu Cristina si Adriana. De asemenea sper sa organizez o excursie in Atlanta cu o “mica” ocolire prin Nashville (Tennessee) daca invitatia lui Valentin si Adina (celor cu care mi-am petrecut ziua de 4 iulie) ramane valabila.
PS: Va recomand sa cititi si “DE CE AM PLECAT DIN ROMANIA? DE CE IN SUA?”
Loading ...
on 
on 
Bravo! Multa bafta in continuare! La multi ani!
eu am implinit de curand 10 ani de cand am calcat pe pamant american, asa ca poti inmulti totul cu 10.
Daca e sa ma uita in urma bilantul este pozitiv reusind sa fac lucruri pe care nu visam vreodata sa le fac si care multi americanii inca le viseaza sa le faca….. ca peste tot sunt insa + si – ca asa e viata, oricum nu prea am ce sa regret mare lucru(decat ca nu am reusit sa vad asa de des familia poate pe cum as fi dorit), incerc sa ma gandesc la ce as fi putut fi ramanand in tara si nu regret deloc.
Cristi…1 an de SUA iti aduce mult mai multe satisfactii fata de 1 an de Romania. Iti urez mult succes pe plan profesional. Voi doi va meritati si e pacat sa stati la distanta unul de celalalt. Dragostea dintre voi pluteste in aer. Nu lasati greutatile sa va desparta. Multa bafta amandurora si m-as bucura sa citesc ca sunteti iar impreuna sanatosi si fericiti
LA MULTI ANI PRIETENE,SA FII SANATOS CA RESTUL LE FACI TU PE TOATE!!!
ABIA ASTEPT SA NE VEDEM!!!
Ce sa iti mai spun. Succes si de acum inainte.
he he ..la multi ani si cat mai multe vise implinite!eu fac doi ani..
am si eu unul in dotare
ps.am citit ca si tu ai jeep!nu te uita la cei care le critica ..sunt adevarate rachete
Bravo si bafta. Important e sa ai un plan, sa stii pentru ce muncesti si sa nu lasi chestiile de genu “viata de noapte din Ro” sa iti taie din ambitie.
Iar pentru cei pesimisti: se poate si in tzara. Important e sa ai ambitie. Eu nu am jeep, dar am o masina care e mai scumpa decat multe SUV-uri, un serviciu bine platit si doua afaceri bune, pornite din nimic. AM crescut cu un singur parinte, care avea un salariu normal. Nu pile in institutii, nu alte relatii. Totul tine de cap.
felicitari. Dar chiar ar trebui sa te mai distrezi, serios. Take a break, have fun. Hai, cheer up, ai avansat mult acolo, acum mai relaxeaza-te si bucura-te de viata
Succes si de acum inainte.
Azi (July 19, 2008) se implinesc exact 9 ani de cand am pasit pe pamant American. Citind Blog-ul tau, am descoperit ca multe dintre experientele prin care ai trecut tu se aseamana cu cele din trecutul meu.
Eu am ajuns cu loteria vizelor cand aveam 19 ani cu parintii si sora mai mica. Cateva lucruri care am reusit sa indeplinesc in acest interval de timp:
*1999- m-am angajat pentru prima data in viata mea la un supermarket
*2001- am cumparat prima mea masina noua: un Nissan Altima
*2001- am absolvit college-ul cu un AA degree in business
*2003- am cumparat a doua mea masina noua: Nissan Murano
*2004- am terminat universitatea in Florida (fiu.edu) cu bachelor’s degree in business administration
*2004- am inceput sa lucrez ca math teacher la un liceu din Florida
*2005- mi-am luat propriul meu apartament (platesc mortgage)
*2005- m-am casatorit cu Barbara, care chiar daca nu e romanca, o iubesc mai mult ca orice (Barbara e Argentino-Italiano-american)
*2006- am cumparat parintilor mei un apartament pe plaja in judetul Constanta, pentru ca ei au dorit sa se intoarca in Romania
*2007- am cumparat a treia mea masina noua: un VW Jetta
*2008- primul meu copil, un baietel, e aproape sa se nasca.
*2009 (?) Planuiec sa merg in vizita in Romania la aniversarea de la 10 ani de cand am terminat liceul, dar nu stiu daca voi merge cu siguranta.
Nu cred ca as fi putut sa am atatea indepliniri daca as fi continuat sa traiesc in Romania. Nu vreau sa par ca ma laud, dar sunt foarte mandru de ceea ce am realizat pana acum prin munca grea (fizica si intelectuala).
Oricum, prefer sa fiu “middle-class” in USA decat in Romania.
Mult noroc, Cristi, si sa continui blog-ul asta ca e interesant.L-am salvat in “my favorites.”
Alex D. Miami Florida USA
Da, de vacanta da, as mai merge, dar nu cre dca sa ma stabilesc acolo. Iti urez sa ai spor la toate. La partea sentimentala, da, te seaca rau America…nu gasesti, decat eventual printre romani, o fata sa simta cu tine, acel pseudo-sentiment de singuratate si departare de orice numesti “casa”.
Esti binevenit sa ma citesti sa te mai “adapi” sufleteste.
Val
dupa tot ce ai spus in postul asta, Romania clar nu merita nici sa fie scuipata!
felicitari!
Ave!
Poate ar fi mult mai interesant sa ne scrii viata de acolo, civilizatia, ce se intampla in cartierele rau famate, ce se intampla in scolile sarace (adica pentru copii saraci) etc.
De ce romanii cand ajung undeva nu fac decat sa vorbeasca despre bani, distractii, “realizari”, bunuri si… cam atat!
Ai ocazia sa privesti o civilizatie de aproape, sa o simti, sa o traiesti… o alta lume (si totusi aceiasi), o alta cultura, un alt mod de viata, de perceptie.
Citesc si comentariile celorlalti – vad doar frustrarile celor ce nu au avut sansa sa paseasca pe taramul “fagaduintei”, iar in comentariile celor ce au ramas acolo vad doar un stereotip – bani, masina, realizare -.
Oare doar atat inseamna viata?
Mai sa fie,
Pe bune
Doar un an a trecut?
Assistant GM in a motor inn, wow..si ti-a trebuit un an de zile sa ajungi acolo?(Glumesc)
Congrats!!!
Nu vreau sa par un idiot (chiar daca sunt cateodata) dar vad aceste comentari si imi dau seama ca oriunde este mai bine decat in Romania.
Romania este ceea mai frumoasa tara din lume (ma rog…)dar este un mare pacat ca este locuita de romani.
De ce toti romani care locuiesc in Romania au o impresie proasta despre romanii care traiesc in alta tara?
Aportul care il aduc eu la imaginea Romaniei este mult mai valoros decat aportul celor care locuiesc in Romania, care cum ajung pe undeva se comporta ca niste badarani in cel mai fericit caz.
Eu imi platesc taxele, sunt muncitor, imi vad de treaba mea si ma folosesc de educatia mea (dobandita in Romania) si timpul meu liber sa fac o diferenta in comunitatea in care traiesc.
Incerc sa arat ca provin dintro tara cu o lunga istorie si cu o cultura unica in lume.
Ceea ce pot spune este ca aici ma simt mai roman decat in Romania.
Sun mandru ca sunt roman, si pentru mine Romania nu este Romania lui Basescu sau Iliescu sau Tariceanu, este Romania in care s-au nascut bunicii mei, paritii mei, Romania unde am copilarit si unde am crescut, unde am invatat sa merg, sa vorbesc si sa iubesc.
Este o Romanie idilica, este Romania perfecta si asa vrea ca toata lumea sa cunoasca acesta Romanie si nu pe ceea adevarat.
De intors acasa nici nu se pune problema, (oricum, never say never). Omul se obisnuieste cu binele mai repede decat cu raul.
[...] asemenea merita sa cititi: BILANTUL DUPA UN AN IN S.U.A. Scris pe 26 December 2008 (46 seconds ago) Comentarii: 0 ABONEAZA-TE ca sa primesti cele [...]
[...] lucruri care imi lipsesc. Insa facand balanta intre ce poti realiza intr-un an in Romania, si ce poti realiza intr-un an in SUA, personal cred ca nu incape indoiala ca Romania este extrem de departe de a oferi o sansa la un [...]